Capricornul se gândește adesea mai întâi la ce are de făcut. Își respectă promisiunile, caută soluții și încearcă să le ofere celor dragi siguranță. Dacă apare o problemă, își suflecă mânecile și se ocupă de ea, chiar și atunci când avea deja destule pe umeri.
În portretul simbolic al acestei zodii, responsabilitatea ocupă un loc important. Dar în spatele omului pe care ceilalți se bazează există și oboseală, îndoieli sau dorința de a fi îngrijit. Pentru Capricornul credincios, rugăciunea poate fi momentul în care recunoaște, fără reținere, cât de greu i-a fost peste zi.
S-a obișnuit să se descurce
Capricornul poate cere ajutor abia după ce a încercat toate variantele pe care le cunoaște. Preferă să găsească singur o rezolvare și evită să-i îngrijoreze pe cei apropiați.
Uneori, această obișnuință îl face să ascundă mai mult decât ar fi nevoie. Spune că este doar ocupat, deși îl apasă o problemă. Amână odihna până când termină încă o treabă. Își promite că va avea grijă de el după ce lucrurile se vor liniști.
Numai că apar mereu alte responsabilități. Iar cei din jur, văzându-l că își continuă programul, pot să nu înțeleagă cât efort îi cere fiecare zi.
Are nevoie să spună mai devreme că îi este greu. Un om apropiat nu trebuie să aștepte până când totul devine copleșitor ca să-i poată fi alături.
În rugăciune, poate lăsa deoparte nevoia de a fi tare
Pentru Capricornul credincios, apropierea de Dumnezeu aduce un răgaz în care nu trebuie să demonstreze că se descurcă. Poate vorbi despre teama de a pierde un loc de muncă, despre grija pentru familie sau despre o dezamăgire pe care încă nu a împărtășit-o nimănui.
„Doamne, ajută-mă să duc ziua de mâine și să înțeleg ce am de făcut” poate fi rugăciunea lui după o seară apăsătoare.
Credința îl poate ajuta să accepte că are limite. Că unele lucruri cer timp și că odihna face parte din felul în care își păstrează puterea. O decizie poate fi amânată până dimineață. O sarcină poate fi împărțită. O grijă poate fi spusă cu voce tare.
În liniștea rugăciunii, își poate îngădui să simtă ceea ce a ținut la distanță cât timp era ocupat.
Îl doare când efortul lui trece neobservat
Capricornul nu vorbește întotdeauna despre sacrificiile sale. Poate renunța la timpul liber, poate face economii sau poate prelua o responsabilitate în familie fără să amintească des acest lucru.
Totuși, are nevoie să simtă că grija lui este văzută. Îl rănește când cineva îi tratează efortul ca pe o obligație sau presupune că lui îi este ușor, fiindcă pare organizat și stăpân pe sine.
Uneori se retrage în loc să explice. Devine mai tăcut, răspunde scurt și încearcă să-și vadă de treburi. Dar supărarea rămâne.
O conversație sinceră îl poate ajuta să spună ce îi lipsește: puțină înțelegere, un ajutor concret sau câteva cuvinte de recunoștință. Ceilalți au nevoie să afle ce trăiește, chiar dacă el ar fi sperat să observe singuri.
Valoarea lui nu se măsoară în câte reușește să facă
O nereușită îl poate urmări multă vreme. Capricornul revine asupra alegerilor sale și caută locul în care ar fi putut proceda mai bine. Această atenție îl ajută uneori să învețe, dar poate deveni o judecată prea aspră asupra propriei persoane.
Pentru el, credința poate aduce și înțelegerea că merită iubire în zilele în care nu rezolvă nimic. Când este obosit, când greșește sau când are nevoie să se sprijine pe altcineva.
Grija lui Dumnezeu poate fi recunoscută și în oamenii care îl caută fără să-i ceară un serviciu. În cineva care îi pregătește o masă, îl însoțește la un drum sau îl ascultă până la capăt.
Într-o astfel de zi, Capricornul poate lăsa o treabă pentru mâine și poate accepta invitația unui om drag. Se va așeza, va vorbi despre ce îl apasă și va primi ajutorul oferit. Iar seara, în rugăciune, va avea și un motiv de mulțumire: astăzi, cineva a avut grijă și de el.